Tinerii trebuie sa aleaga intre : ''Columbofil'' sau ''Cotetar'' !

      Fiecare crescator cu lot mai mare sau mai mic,mai valoros sau mai putin valoros  ar trebui in aceasta perioada sa inceapa sa se gandeasca la perechile pe care are de gand sa le faca mai ales la reproductie,sa calculeze data imperecherilor in functie de data concursurilor,acum fiind votat si planul de zbor pe anul 2012.
      Spre deosebire de anii trecuti, destul de multi calculeaza imperecherile pentru a ataca anumite curse.Nu credeam sa vad cel putin in judet asta asa curand,dar uite ca se intampla si trebuie sa ii felicit.  Ce facem insa cu cei care inca nu au incheiat sarbatorile de iarna,au porumbeii perechi de la sfarsitul sezonului lasand pasarile  in bataia uliului intregul an calendaristic.Eu personal cred ca trebuie spus ca deja se intrevad trei metode de zbor .Poate multi o sa ma contrazica dar asa vad eu lucrurile.

     Prima,nu sustin ca cea mai buna,este vaduvia ,diferentiata de mici chestii facute de fiecare crescator. Ideea in sine este simpla,porumbeii stau separati ,masculul in fata boxei inchise ,femela in alt compartiment si se vad la unii crescatori inainte de angajare 10 minute,dar la toti  dupa concurs,majoritatea timpului din  sezon ei fiind separati.Sunt crescatori care sunt pro si contra acestei metode acuzand spatiu,timp si complexitate.Daca spatiul este intr-adevar vital incluzand neaparat o incapere pentru femele vaduve personal consider ca metoda este destul de simpla si se poate folosi acelasi timp...daca masculii mai trebuiesc uneorii indemnati la antrenament femelele zboara singure fara nici o problema .....in fine chestiile care o avantajeaza in principal sunt  lipsa puilor ,astfel porumbeii nu slabesc crescand puii si gonind la cuib,femelele putand  fi jucate la toate cursele( nefiind problema cu ouatul ), forma tine mult mai mult,recuperare foarte rapida.Dar depre vaduvie s-a scris si se vor mai scrie zeci si zeci de articole ,astazi voi scrie despre ce cred ca se intampla cu metoda natural.

     Observ ca in interiorul  acestei  metode sau forma doua mici subcategorii daca le pot numi asa .Una s-ar referi la zburatul porumbeilor jucati pe oua si pui,cu program de antrenamente,tratament,hranire si pregatire a zborurilor,astfel incat la anumite curse sa fie prinsi pe oua ,pui sau in goana. Cei care folosesc aceasta metoda stiind foarte bine in ce pozitii obtin favoritii lor cele mai bune rezultate apeleaza la  mici trucuri pentru a induce sau pentru a mentine forma:.muta oua,pui..ascund femela sau masculul...

Insa a ramas si vechea metoda ''apa ,paie si bataie'' folosita de majoritatea crescatorilor din zonele rurale care tin porumbeii liberi pe toata durata anului calendaristic ,in sezon porumbeii hranindu-se la camp (mananca cu gainile cum le place sa afirme), nefiind interesati de pozitie de cuib,lipsa curatenie,porumbeii lasati perechi si in extrasezon ,dar care uneori la 2,3 ani la o cursa catastrofala cu viteze foarte mici si pierderi masive apar in fata cu un porumbel ,motiv sa se bata cu pumnul in piept ani de zile si sa dea adevarate spectacole spre desfatarea tineretului columbofil care ramane cu gura larg deschisa in fata acestori tipi in cele mai multe cazuri cu limbaj obscen si violent ,spunandu-si in soapta ..".daca anlfabetul asta a reusit asa eu cred ca am sanse mai mari"...fara sa mai calculeze ca acesti  tipi nu vor fi gasiti niciodata pe podiumurile expozitiilor, iar catastrofe nu exista in fiecare sezon ,majoritatea avand la baza greseala organizatorilor, deci in cele mai multe cazuri putand fi evitate de acestia.
     Chiar daca este foarte simpla si in traiul tumultos dus de acesti tineri care vin din ce in ce mai rar spre aceasta pasiune nebuna,sa ii ajutam sa inteleaga ca nu aceasta este metoda care le va aduce cele mai mari bucurii, sa devina ''Columbofili''  nu   ''cotetari'' ,sa observe cu ochii lor ca inclusiv bunicile noastre  nu mai cresc gaini dupa aceasta metoda( au custi,tarcuri si le hranesc cu hrana diversificata.)
     Si in ultimul rand nu mai vorbim de satisfactia sufleteasca simtita atunci cand ai jucat pentru o anumita categorie sau cursa si ai reusit sa obtii rezultatele scontate dupa un program gandit in luniile acestea friguroase la gura unei sobe sau in fata unui calculator
.Asta inseamna cu adevarat COLUMBOFIL !

Sjaak Buwalda

   Am cunoscut zilele acestea pe facebook acest crescator deosebit fata de majoritatea crescatoriilor de la noi
.O sa postez aici propria lui prezentare.

Stimate prieten  columbofil,

    Sunt foarte mândru să vă prezint prima  ediţie a catalogului Buwalda 2012. Am fost atras
de distante lungi din copilărie,  locuiesc în partea de nord a Olandei, astfel încât  ma concentrez pe cursele de la Limoges 850 –la Barcelona 1300  km.

    După ce am absolvit m-am mutat la familia Eijerkamp pentru care am lucrat
şi a concurat cu succes timp de sase ani, obtinand cele mai bune rezultate  naţionale pe care le-au avut ei  vreodată
  .  Am avut  mult de timp sa ma scolarizez , sa exerses si sa invat de la cei mai buni crescatori din lume.
Când m-am mutat înapoi la casa mea am început să construiesc propria mea familie pe baza celor mai bune lini genealogice care au trecut prin mainile mele desigur baza Black Giant (van Wanroy)  care la Eijerkamp a adus nenumarate succese .
Apoi am mers  la faimosul Dr.Brockamp ((1st Int. Perpignan, 2x 1st Int.Marseille, Euro Diamond), precum şi la celebrul Menne  şi
Fiicele ((1st Int. Barcelona ‘07, 1st Int.Perpignan ’01) de unde am adus  păsări de calitate

        Sclipirile de  aur au fost furnizate de linia  Brakel, care în zilele mele la Eijerkamp a fost  unu dintre concurenţii mei cei mai buni. La baza acestei  familii găsim Eijerkamp- Muller, ​​Van Wanroy, Arden  şi  Cartues .
     Baza actuala mai detine porumbei pentru cursele de mare distanta de la  familia. Lateron , Bennie Homma (Brinkman, van der Road), Luc Van Coppenolle şi Jouke Waterlander (Wanroy) aducerea lor a adus o explozie deoarece imediat au aprut rezulatatele  castigand mai multe topuri nationale  după cum veţi vedea în acest catalog.
Aici, în Olanda fiecare se stabilizeaza si concureaza pe o anumita categorie,eu am ales maraton cele sase curse din an incepand cu  Limoges 833 km si pana la St.Vincent. 1142 km.

   In principal aceste curse au eliberare intarziata ,astfel incat pasarile trebuie sa stea o noapte afara si sa se descurce in mod natural in intuneric. Acest lucru înseamnă o continuă schimbare ,vreme de noapte, ceaţă dimineaţa, sau nopţi clare cu luna cand unele pasari continua sa zboare.
       Pe lângă acest program, pot participa si la cursele internationale

Am programat pentru a trimite cele mai bune pasari ale mele la cea mai mare cursa internationala  Barcelona, ​unde am 1300 km distanta . Ţara noastră este împărţită în patru secţiuni, eu concurez in cea mai nordica respectiv sectorul IV. Concursul incepe in muntii Frantei primele doua ore apoi ei se lovesc de versanti apoi de zonele de campie unde pot  aparea vanturi puternice ajunsi in nord au de ales intre a travesa un lac de 60 km cu vant si turburenta sau sa se strecoare printre uriasele mori de vant ramanand pe ruta .
    Pentru acest tip de curse este  nevoie de porumbei cu vointa si rezistenta uimitoare, în scopul de a câştiga la un concurs in fata puternicei concurente de la noi
        În zilele noastre familia se bazează pe concurenţii mei cei mai buni,care imi aduc rezultate an de an.După cum veţi vedea cele mai bune pasari apar in acest catalog si se gasesc in sectorul meu de reproducere  unde imi dau noi si noi talente an de an.
        Baza este familia Deyean si Doutzen. Acesti doi campioni  sunt porumbei excepţionali, câştigători in crescatoria mea, şi se dovedesc foarte bune reproducatoari, după cum veţi vedea în aceast catalog
. Sistemul de concurs este vaduvie totala, trebuie sa zboare totul asa vor fi selectati. Yearlingi vor fi trimisi de la  doua  curse de 850 km  iar la 2 ani trei curse de 1000 km
 La varsta de 3 ani vor participa la St. Vicente si apoi eu decid daca vor fi sau nu angajati la cursa de Barcelona.

  ZBOARA   SAU  MOR !!!

Aici aveti cativa din porumbeii lui.